Timişoara, oraşul de odinioară - uitat sau valorificat?
I. Introducere
Audierea publică cu tema Timişoara, oraşul de odinioară – uitat sau valorificat? a fost organizată în data de 18 noiembrie 2011, la Centrul Regional de Afaceri Timişoara, fiind o procedură transparentă de colectare de opinii prin care orice grup, organizaţie, instituţie sau persoană fizică interesată şi-a putut aduce contribuţia în definirea şi adoptarea politicilor publice de interes local, pe tema aleasă. Problematica cuprinzătoare supusa dezbaterii şi audierii publice a evidenţiat o multitudine de soluţii.
Scopul urmărit al evenimentului a fost formularea unor concluzii legate de subiectul expus în cadrul motivației. Alături de motivație, în scop de informare şi facilitare a procesului de consultare publică, au mai fost puse la dispoziție următoarele documente: procedura de desfășurare a audierii publice, îndrumarul de redactare a opiniei / depoziției şi regulamentul de desfășurare a evenimentului de audiere publică.
Conform procedurii audierii publice, toţi cei interesaţi în a-şi expune punctele de vedere, au formulat, în prealabil, în scris, o opinie, sub forma unei depoziţii. Din totalul de 30 depoziții scrise colectate, au fost susținute verbal, în cadrul audierii publice propriu-zise, un număr de 22 opinii. La audierea publică au mai participat aproximativ un numar de 100 persoane. De asemenea, au participat 10 jurnalişti în calitate de observatori.
În vederea pregătirii audierii publice, iniţiatorii acesteia a întreprins următoarele acțiuni:
- au lansat motivaţia şi chemarea la acţiune;
- au expediat peste 100 invitaţii prin chemarea la acţiune, către un spectru larg de părţi interesate;
- au organizat o conferinţă de presă în data de 11 noiembrie 2011;
- au publicat anunţuri în presa locală (Ziua de Vest, Opinia Timişoarei, Renaşterea, Adevărul);
- au transmis Comunicat de presă şi invitaţii de participare, în calitate de observatori din partea media locală;
- au creat un blog http://timisoarapremierelor.blogspot.com;
- au constituit o comisie de experţi independenţi formată din Dr. Ioan Haţegan, Ioan Gârboni, Conf. Dr. Arh. Vlad Gaivoronschi, Conf. Dr. Arh. Radu Radoslav, Prof.Univ. Dr. Victor Neumann, Dr.Ing. Ovidiu Şandor, Florentin Banu)
Membrii comisiei de experţi au analizat toate depoziţiile scrise colectate care se regăsesc şi pe blogul evenimentului.
II. Cuprinsul raportului sinteză
Membrii comisiei de experţi au analizat toate depoziţiile scrise colectate în urma audierii publice. Astfel, au fost identificate câteva concepte ce reprezintă congruenţa mai multor depoziţii. Opiniile colectate au dictat mai multe direcţii, constituite ca o rezultantă a unei majorităţi:
· În primul rând a fost identificată o nevoie stringentă de creare a unei strategii de promovare a oraşului, strâns legată de intenţia urbei de pe Bega de a deveni Capitală Europeană a Culturii în anul 2020. Astfel, în contextul acestei strategii ar trebui să regăsim ca paşi majori şi indispensabili atât crearea unui spot de promovare a oraşului, care să prezinte istoria Timişoarei din perspectiva premierelor, cât şi realizarea unui concept clar de promovare a oraşului, planuri care ar trebui concepute clar prin parteneriate public-privat de tipul win-win, care să aducă plusvaloare imaginii oraşului; pentru aceasta este nevoie în mod evident de Hotărâri ale Consiliului Local care să aibă drept scop susţinerea legislativă locală a demersului de promovare a Municipiului Timişoara - Capitală Europeană a Culturii.
· O alta soluţie de promovare care a atras atenţia comisiei de experţi merge mână în mână cu tehnologia modernă şi propune promovarea Timişoarei ca oraş inteligent. În această direcţie converg mai multe soluţii care valorifică potenţialul informatic precum: coduri de bare 2D pentru identificarea şi valorificarea monumentelor istorice şi a istoriei Timişoarei, incorporarea armonioasă a tehnologiilor digitale ce folosesc energii regenerabile în spaţiul public urban, implementarea strategiilor Uniunii Europene privind energiile regenerabile şi utilizarea acestora la scară locală prin intervenţii la scară urbană şi arhitecturală.
· Firul epic al promovării oraşului atinge punctul culminant în depoziţia d-lui Nasleu (fost director adjunct al RATT) care propune realizarea concretă şi fără costuri prea mari, a unui Traseu turistic cu mijloace publice de transport de epocă. Această soluţie ar readuce în actualitate tramvaiul tras de cai precum şi tramvaiele de epoca recondiţionate; traseul ar putea lega mai multe puncte de atracţie în zona Grădinii Zoologice şi a Muzeului Satului ce va deveni muzeu locuit printr-un program cu finanţare europeană.
· Istoria oraşului nu a fost nici ea uitată de anumiţi depozanţi care au atras atenţia comisiei de experţi prin propunerea realizării unui Muzeu interactiv la scară urbană care să comemoreze Revoluţia Română din 1989. Revoluţia Română din 1989 a început la Timişoara, iar comemorarea acesteia poate avea drept componente realizarea unui muzeu interactiv ca temă şi strategie urbană, sub forma unui traseu turistic, utilizarea unui concept arhitectural / urban precum şi a tehnologiilor multimedia 3D, implicarea componentei private sub forma de parteneriat public-privat şi nu în ultimul rând, componenta educaţională a demersului.
· Concretizarea soluţiilor care vizează spaţiul public şi arhitectura pentru o Timişoară culturală a fost susţinută de Ordinului Arhitecţilor din România prin organizarea de concursuri de soluţie, evenimente şi expoziţii cu sprijinul Ordinului Arhitecţilor din România, al Registrului Urbaniştilor din România şi al asociaţiilor de profil.
Soluţii complementare ce vizează regenerarea urbană propuse de Centrul de Cercetare pentru Planificare Urbana Timişoara, atrag atenţia comisiei de experţi prin enunţarea unor principii ale Cartei de la Leipzig pentru Oraşe Europene Durabile; unul dintre acestei principii spune că pentru a păstra o moştenire arhitecturală şi a o pune în valoare este nevoie de implicarea administraţiei locale, a comunităţilor locale precum şi a actorilor economici. Regenerarea urbană a cartierului Cetate propusă de Centrul de Cercetare pentru Planificare Urbană Timişoara susţine întărirea legăturilor cu centrele studenţeşti prin îmbunătăţirea şi realizarea de noi piste de biciclete şi artere pietonale care să lege zona Cetate de centrele studenţeşti.
Similar, regenerarea centrului istoric din zona Piaţa Traian poate fi realizată prin implantarea unor localuri cu specific de berărie, având astfel principal instrument al memoriei Fabrica de Bere; aceasta intervenţie ar fi posibilă prin înlesnirea taxelor şi impozitelor, participarea comunităţii, promovarea zonei şi a specificului acesteia.
III. Concluziile şi recomandările comisiei de experţi
A. Organizarea tuturor ideilor în anumite planuri/direcţii (Dr. Ing. Ovidiu Şandor)
Aşezarea ideilor prezentate în trei planuri:
· propuneri care pun în valoare premierele trecutului şi le introduc fie în circuitul turistic fie în zona culturală a oraşului
· propuneri care se încadrează în conceperea unei strategii de promovare a oraşului, eventual ca parte componentă a candidaturii oraşului pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii
· propuneri care sugerează coagularea unor iniţiative care să ducă la apariţia în oraş a unui mediu propice inovaţiilor şi premierelor, accentul în acest caz fiind pe dezvoltarea viitoare
Observaţii: Cele trei direcţii pot fi urmărite în paralel, putând fi implementate anumite propuneri (precum cea cu traseele turistice cu tramvaie vechi, de exemplu) în paralel cu pregătirea unei strategii de promovare. În schimb nu ar trebui realizate anumite propuneri (cum ar fi realizarea unui videoclip) până când nu este schiţată o strategie de promovare şi nu este definit un concept pentru aceasta promovare.
B. Valorificarea momentului istoric „decembrie 1989” (Conf. Dr. Arh. Radu Radoslav)
Întrucât „decembrie 1989” (şi balconul Operei) a constituit evenimentul secolului XX-lea pentru Timişoara, în completarea Muzeului interactiv la scară urbană care să comemoreze Revoluţia Română din 1989 ar fi indicat să se organizeze un circuit al memoriei în care punctul principal să fie constituit de vizitarea balconului Operei şi panorama asupra pieţei Victoriei. Pe traseul de la intrare în Operă şi până la balcon se poate organiza un muzeu cu elemente ce aduc aminte de acele zile. Acesta ar fi primul pas spre deschiderea spaţiului foaierului Operei ca spaţiu public.
C. Sistematizarea ideilor şi demararea etapelor corespunzătoare realizării lor (Conf. Dr. Arh. Vlad Gaivoronschi)
În primul rând sugestia domnului Şandor de a reorganiza ideile în trei direcţii majore, rezultând astfel un spectru restrâns de acţiuni ce va permite o concentrare a eforturilor şi acţiunilor viitoare; iar in al doilea rând, continuarea demersurilor în vederea promovării Timişoarei printr-un spot publicitar, spot ce poate fi reluat in momentul apariţiei unei strategii.
D. Valorificarea strategiilor de promovare a Timişoarei în competiţia pentru desemnarea oraşului drept Capitală Europeană a Culturii, strategie gândită pentru prezentul şi viitorul oraşului (Prof. Univ. Dr. Victor Neumann)
Toate ideile/propunerile care au intrat în competiţie reflectă un interes din partea cetăţenilor oraşului Timişoara pentru rememorarea şi valorificarea trecutului. În acest context, cele mai importante idei ar fi acelea ce au în vedere strategiile de promovare a Timişoarei în competiţia pentru desemnarea oraşului drept Capitală Europeană a Culturii.
De aceea, în viitor va fi de dorit să ne concentrăm asupra următoarelor aspecte:
- cunoaşterea şi recunoaşterea istoriilor plurilingve, multi şi interculturale, multi şi interconfensionale ale acestui oraş;
- valorificarea inovaţiilor istorice şi a punţilor de legătură construite de-a lungului timpului prin prisma poziţiei geografice excepţionale a oraşului, situat între trei state naţionale ce pretind o strânsă cooperare spre a se integra în cultura şi în politicile europene occidentale; în acest scop, proiectele transfrontaliere, cooperarea cu oraşele învecinate din Serbia şi Ungaria vor fi foarte bine apreciate;
- elaborarea unui concept care să probeze exploatarea exemplelor istoriei în vederea construirii proiectelor de viitor, concept în care viziunea celui ce scrie proiectul va trebui să ţină seama şi să sintetizeze contribuţiile istoricului, filozofului, arhitectului, sociologului, politologului, economistului.
- spiritul novator va avea câştig de cauză, cu alte cuvinte istoria se cere valorificată inteligent, pragmatic;
- cetăţeanul oraşului va fi în centrul atenţiei, interesul pentru binele de obşte şi nu acela personal ori al unui grupuscul izolat;
- marile performanţe culturale care vin din istorie şi care transcend timpul şi spaţiul:
a) muzicale (Timişoara a fost şi continuă să fie un oraş muzical, având filarmonică, operă, interes aparte pentru jazz, formaţii de muzica uşoara şi populară);
b) artistice (de prim rang în arta românească şi internaţionala, de exemplu, grupul 111/grupul Sigma); invenţii inginereşti excepţionale în domenii precum mecanica şi calculatoarele, îndatorate Politehnicii Timişoara;
c) ştiinţifice, originale, cu recunoaştere internaţională, ca de exemplu în fizică şi matematică, îndatorate şcolilor de fizică şi matematică ale Universităţii de Vest;
d) experimente singulare în ştiinţele umaniste, ca de exemplu, în filologie, istorie, cu recunoaştere internaţională, îndatorate deschiderii spre nou;
e) creaţia arhitecturală;
f) creaţia spirituală reflectată de culturile bisericeşti ortodoxă, catolică, mozaică, protestantă, neoprotestantă, unele fiind de mare valoare pentru conservarea civismului ori pentru formarea noii generaţii de cetăţeni ai Timişoarei (exemplul mişcării ecumenice iniţiate de mitropolitul Banatului, Dr. Nicolae Corneanu);
g) creaţia literară în patru limbi;
h) creaţia şi prestaţia jurnalistică în patru limbi;
i) creaţia teatrală şi experimentele acesteia în Timişoara, una dintre ele datând din secolul al XVIII-lea (ca de exemplu, aceea a echipelor de teatru de limba germană); astăzi, vorbim de o creaţie trilingva, în română, maghiară şi germană (in temeiul moştenirilor istorice) şi care e unică la scară zonală şi continentală;
j) valorificarea intr-un chip pragmatic (pentru firme, birouri, locuinţe, instituţii culturale, biblioteci, grădiniţe, şcoli experimentale, magazine, cafenele, restaurante, zone pietonale) a arhitecturii vechi a oraşului prin investiţia masivă în restaurarea clădirilor monumente istorice, a zonelor şi pieţelor centrale ale oraşului; exemple: Piaţa Domului sau Piaţa Unirii; Piaţa Libertăţii; Piaţa Victoriei sau Piaţa Operei; Piaţa Traian şi arterele principale din cartierul Fabric; Piaţa Josefin şi străzile/bulevardele cartierului Josefin; Piaţa Bălcescu sau Piaţa Lahovari şi strazile având case de epoca - anii 1890-1920 - din cartierul Elisabetin). Acestea reprezintă cel mai important element ce probează existenţa şi supravieţuirea unui cod cultural al oraşului şi conferă o şansă enormă de câştigare a oricărei competiţii internaţionale, inclusiv a aceleia destinată desemnării Timişoarei drept Capitală Europeană a Culturii.
Este de dorit ca referinţele amintite să facă parte dintr-un concept, dintr-o strategie gândită pentru prezentul şi viitorul oraşului şi unde aspiraţiile cetăţeanului vor converge cu acelea ale breslelor profesionale, ale administraţiei urbane, ale instituţiilor publice şi private dornice şi capabile să se implice constant şi responsabil în orice proiect din suita acelora a căror tematică a fost enumerată mai sus.
Preşedinte comisie experţi:
Dr. Ioan Hațegan
Academia Română Timișoara
Semnătura
Comisia de experţi:
Conf. Dr. Arh. Vlad Gaivoronschi
Preşedinte - Ordinul Arhitecţilor Timiş
Semnătura
Conf. Dr. Arh. Radu Radoslav
Director Centrul de Cercetare pentru Planificare Urbană Timişoara
Semnătura
Semnătura
Prof.Dr. Victor Neumann
Universitatea de Vest
Semnătura
Semnătura
Dr.Ing.Ovidiu Şandor
Antreprenor
Semnătura
Semnătura
Florentin Banu
Antreprenor
Semnătura
Semnătura
Ioan Gârboni
Director Filarmonica Banatul Timişoara
Semnătura
Semnătura
